Funia-n împletită in trei

Azi ne-amintim de toți anii trecuți,
18 ani în care-am rămas uniți.
Daniela, tu ești darul meu curat,
Cu tine viața mea s-a luminat.

Și în căminul nostru, binecuvântat,
Alex, David și micuța Eden ne-au legat.
Zâmbetele lor ne fac mai puternici,
Ne țin pe drumul drept, mereu fericiți.


Și-n fiecare zi știu tot mai clar,
Că nu suntem singuri în al nostru dar.
Iehova ne-a ținut aproape, strâns,
Ne-a dat putere când drumul a fost plâns.


Doar noi, numai noi,
Funia-împletită în trei, așa rămânem.
Eu, tu și Iehova,
Legătura ce nu cade niciodată.
Iar copiii noștri dragi,
Ne sunt lumina din pași.
Doar noi… familia ce nu se destramă.


Daniela, știi bine cât te prețuiesc,
Că lângă tine învăț să iubesc.
Și când furtuni ne-au încercat,
Tot tu ai fost sprijinul meu adevărat.

Alex crește și ne-arată ce-i curajul,
David ne umple casa cu voiosul lui glas,
Iar Eden, mic miracol cu chip luminat,
Ne face inima să bată cu mai mult drag.


Cu fiecare zi ce trece, mai simt,
Că Iehova ne-a ținut pe același drum lin.
Ne-a învățat răbdare, pace și-al iubirii mers,
Ne-a legat laolaltă într-un singur vers.


Doar noi, numai noi,
Funia-împletită în trei, așa rămânem.
Eu, tu și Iehova,
Legătura ce nu cade niciodată.
Și copiii ne sunt dovadă
Că dragostea nu se strică vreodată.
Doar noi… familia ce nu se destramă.


Și de viața ne va pune la încercare,
Știm că dragostea rămâne tare.
Că atunci când trei fire sunt legate,
Nici timpul nu le poate desface.


Doar noi, numai noi,
Funia iubirii în trei — noi și Iehova-n mijloc.
Cu Alex, David și Eden lângă noi,
Rămânem uniți până la capătul drumului.
Doar noi… pentru totdeauna.